ca pe niște aspecte tridimensionale
în colțul cel mai bun
al pământului de hârtie

pentru că suntem construiți sub formatul unor scrisori de dragoste
nu avem nevoie de chipuri
nici de regret că ne-am tăcut prea mult
ca un da în nu-ul meu
ca o depărtare ancorată într-o palmă
unde minciuna preferată
ești tu

în răspunsurile mele nu trăiește niciun pește închis într-un alt pește
aici viața nu are drepturile încercuite
doar pentru că lumea apare și dispare în același timp
sau pentru că oasele se devorează ultimele
într-un scenariu scris cu litere mici

aici
pâinea cea de toate zilele nu există
decât la suprafața unei rugăciuni
ca un cuvânt
înainte
de moarte